Sări la conţinut

Dan Roman – Personalităţi de seamă ale Aradului

17/12/2011

În contextul binevenitei şi lăudabilei accentuări a poreocupării oamenilor de ştiinţă şi cultură din Arad vis-a-vis de istoria locală şi valorile culturale proprii Aradului şi zonei înconjurătoare, împreună cu care formează un tot unitar, semnalăm cu multă plăcere apariţia, la Editura „Vasile Goldiş University Press”, a cărţii „Oameni de seamă ai Aradului”, semnată de către Dan Roman.

Dan Roman - Oameni de seama ai Aradului

Dan Roman - Oameni de seama ai Aradului

Conform datelor disponibile pe site-urile de ştiri locale[1], acesta este cercetător la Centrul de Studii de Istorie şi Teorie Literară „Ioan Slavici” din cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.

Anterior, Dan Roman a mai activat în plan publicistic ca redactor la cotidianul local „Adevărul” (actualul „Jurnal arădean”), debutând editorial în anul 2003 cu lucrarea „Euro-Dorado. Povestea unui pierde-ţară” – inedit jurnal de călătorie prin mai multe ţări europene. Aplecarea pentru studiul istoriei locale s-a manifestat din anul 2008, când a publicat o monografie ilustrată a localităţii natale – „Sântana cu î din I, cu î din a. Povestea unei localităţi şi a mai  multor neamuri”[2].

Conform afirmaţiilor autorului, „Lucrarea îşi propune să evidenţieze o categorie cât mai largă a personalităţilor arădene, care s-au afirmat în diferite domenii de activitate, începând de la literatură, politică, muzică, acţiuni caritabile. Prin aceasta se constituie într-un compendiu util tuturor celor care doresc să cunoască viaţa marilor personalităţi ale Aradului”[3].

Volumul este împărţit în mai multe secţiuni, cititorul având prilejul să se documenteze cu privire la mari scriitori ai judeţului (Ioan Slavici, Mihai Beniuc etc), dascăli de marcă (Dimitrie Ţichindeal, Iosif Moldo­van etc), oameni politici de calibru (Moise Nicoară, Iustin Marşieu etc), înalte feţe bisericeşti (Ioan Meţianu, Andrei Magieru etc), mari muzicieni (Lambert Steiner, Emil Monţia etc), sau mari mecena (Elena Ghiba Birta, Alexandru Mocioni etc)[4].

Deşi autorul articolului de mai sus a menţionat doar aceste exemple, o parcurgere rapidă a cuprinsului cărţii ilustrează distanţarea binevenită a omului de ştiinţă faţă de practicile naţional-comuniste vetuste, care prescriau trunchierea realităţilor istorice prin tratarea strict a personalităţilor de etnie română. Dan Roman, demonstrând reala înţelegere a valorilor şi spiritului european caracteristică pentru cei născuţi şi crescuţi în zonele multiculturale şi multietnice din zona de Vest, a inclus în lucrarea sa personalităţi marcante din toate grupurile etnice, dintre care exemplificăm prin baronesa Antónia Szögyény Bohus (maghiară), Lambert Steiner (german), nobilul Sava Tekelija (sârb) sau Margareta Bibich (bulgară).

Volumul (mai) poate fi găsit la librăria „Ioan Slavici” (Arad, Bulevardul Revoluţiei), la rezonabilul preţ de 30 de lei.


[1] Claudia Untaru Creţu – O carte eveniment: „Oameni de seamă ai Aradului”, 05.12.2011, http://arq.ro/o-carte-eveniment-%E2%80%9Eoameni-de-seama-ai-aradului%E2%80%9D/ [17.12.2011]

[2] Ibidem

[3] Ibidem

[4] Lucian Şerban – O premieră în istoriografia locală: „Oameni de seamă ai Aradului”, 09.12.2011, http://glsa.ro/arad/stiri-din-arad/19261-o-premiera-in-istoriografia-locala-%E2%80%9Eoameni-de-seama-ai-aradului%E2%80%9D.html [17.12.2011]

Un nou monument în Arad

15/12/2011

Pe Bulevardul Revoluţiei, în zona lacului de la Podgoria, alături de intrarea fostului local „Lake Grove”, a fost amplasat (foarte recent) un bust din bronz al lui Corneliu Coposu, fost preşedinte al PNŢCD. Aspectul soclului susţine ideea că lucrările nu sunt definitivate, acesta urmând să fie dezvelit festiv, probabil, în contextul inaugurării parcului din jurul lacului.

Bust Corneliu Coposu

Bust Corneliu Coposu

Bust Corneliu Coposu

Bust Corneliu Coposu

Doua strofe dintr-o poezie de Corneliu Coposu, amplsate pe soclu

Doua strofe dintr-o poezie de Corneliu Coposu, amplsate pe soclu

O căutare sumară ne arată faptul că amplasarea a fost vehiculată încă din 14.04.2011, dată în jurul căreia s-au făcut demersuri pentru reluarea activităţii filialei Arad a Fundaţiei „Corneliu Coposu”. Prima întâlnire a membrilor a avut loc, în sala 60 din Palatul Administrativ, atunci fiind ales un Comitet Executiv Provizoriu. Cel mai important proiect al „Fundaţiei Corneliu Coposu” este amplasarea unui bust al „Seniorului” în parcul Pădurice, acest parc purtând denumirea oficială de „Parcul Corneliu Coposu”.

La momentul respectiv, sculptura era deja realizată de către sculptorul Dumitru Şerban[1].

Ulterior, printr-un proiect de hotărâre adoptat în şedinţă extraordinară a Consiliului Local Municipal, s-a aprobat preluarea şi includerea în inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Arad a bustului de bronz, evaluat la 41.021 lei (aproximativ 10.000 de euro).[2]


[1] În curând va fi dezvelit un bust al „Seniorului” Corneliu Coposu în parcul Pădurice, 14.04.2011, disponibil online la adresa http://www.aradcity.ro/?x=stiri&id_tip=11&id_stire=11721 [15.12.2011]

[2] Arad: Bustul lui Corneliu Coposu, amplasat la Podgoria, 20.06.2011, disponibil online la adresa http://www.citynews.ro/arad/din-oras-10/arad-bustul-lui-corneliu-coposu-amplasat-la-podgoria-123259/ [15.12.2011]

Monografia comitatului Arad şi oraşului liber regesc Arad – în formă digitală

06/11/2011

Prin strădania profesorului Nagy István, din cadrul Asociaţiei Culturale „Kálmány Lajos” din oraşul Pecica (judeţul Arad), a fost digitizată şi se află la dispoziţia publicului, pe CD, „Monografia comitatului Arad şi oraşului liber regesc Arad”.

Coperta cutiei discului

Coperta cutiei discului

CD

CD

Monografia a fost concepută pe 3 secţiuni principale – natură, istorie, şi etnografie, fiecare cu mai multe volume:

 I) În cadrul secţiunii privind mediul natural al judeţului, au fost realizate doar al doilea şi al treilea volum, cel referitor la geologie fiind abandonat:

Dr. Simonkai Lajos (profesor gimnazial titular şi profesor universitar la Budapesta / gymnasiumi rendes- és egyetemi magántanár Budapesten) – Descrierea mediului natural al comitatului Arad şi al oraşului liber regesc Arad (Arad vármegye és Arad szabad királyi város természetrajzi leírása):

b) partea a doua – Flora judeţului Arad şi a oraşului Arad (második rész – Aradmegye és Arad város növényvilága – Flora comitatus et urbis Arad), Arad, 1893;

c) partea a treia –  Fauna judeţului Arad şi a oraşului Arad (harmadik rész – Arad megye és Arad város állatvilága – Fauna comitatus et urbis Arad), Arad, 1893;

II) Secţiunea istorică este formată din 2 volume:

Márki SándorArad vármegye és Arad szabad királyi város története

a) partea întâi – Din cele mai vechi timpuri până la cucerirea turcească (A legrégibb időktől a török hódításig), Arad, 1892;

b) partea a doua – De la cucerirea turcească până în zilele noastre (A török-hódítástól napjainkig), Arad, 1895;

Aceste 2 volume reprezintă una dintre cele mai complete şi mai citate surse în istoria locală arădeană – sunt citate în fiecare lucrare mai recentă legată de o asemenea temă.

III) Secţiunea etnografică:

a) Dr. Bartucz Lajos, Kollarov M. István şi dr. Somogyi Gyula, partea de economie (1895-1910) Mátyás Jenő şi Ipolyi-Keller IvánDescrierea etnografică a comitatului Arad şi oraşului liber regesc Arad (Arad vármegye és Arad szab. kir. varos néprajzi leírása), Arad, 1912;

b) Dr. Gaal Jenő (consilier ministerial, membru corespondent al Academiei Maghiare de Ştiinţe, profesor universitar) – Descrierea situaţiei economice, administrative şi culturale a comitatului Arad şi oraşului liber regesc Arad (Aradvármegye és Arad szabad királyi város közgazdasági , közigazgatási és közművelődési állapotának leírása), Arad, 1898;

c) Dr. Somogyi Gyula – Descrierea comunelor comitatului Arad şi oraşului liber regesc Arad (Arad szab. kir. város és Arad vármegye községeinek leirása), Arad, 1913;

CD-ul poate fi procurat de la Librăria Tulipán Könyvesbolt de pe strada Lucian Blaga nr. 2-4 (Palatul minorit), la preţul de 33 RON.

Istorie locală la Biblioteca Judeţeană „A. D. Xenopol” Arad

12/09/2011

În holul de la etajul I al instituţiei a fost amenajată o mini-expoziţie, constând din 6 vitrine, cu materiale legate de Arad – volume monografice, fotografii de epocă, vederi de epocă purtând imagini din oraş, aşa cum arăta în diferite perioade, cu accent pe începutul secolului XX şi perioada interbelică.

Iniţiativa este una salutară, chiar dacă dimensiunile expoziţiei sunt mai mult decât insuficiente, raportat la bogăţia şi importanţa temei tratate. Felicităm pe această cale personalul Bibliotecii Judeţene „A. D. Xenopol”, care mai contribuie la facilitarea diseminării informaţiilor privitoare la oraşul şi judeţul Arad şi prin existenţa, la secţia Împrumut carte adulţi, a unor rafturi dedicate istoriei, respectiv geografiei zonei.

Din Arad, cu dragoste!

Din Arad, cu dragoste!

Documente de cultură şi istorie arădeană 1

Documente de cultură şi istorie arădeană 1

 

Documente de cultură şi istorie arădeană 2

Documente de cultură şi istorie arădeană 2

Reviste arădene de cultură

Reviste arădene de cultură

Scriitori şi cercetători arădeni

Scriitori şi cercetători arădeni

Istorie arădeană ilustrată

Istorie arădeană ilustrată

 

Ionel Costin – File de istorie arădeană

04/09/2011

Volumul a apărut la Editura Brumar din Timişoara în anul 2011, având ISBN 978-973-602-607-2. Prefaţa este semnată de către dr. Corneliu Pădurean – istoric din Arad.

A fost lansat la Complexul Muzeal Arad, în data de 18.05.2011, fiind prezentat de istoricul şi jurna­listul Doru Sinaci şi de Ioan Haţegan, de la Institutul de Cercetări Socio-Umane Titu Maiorescu din Timişoara[1].

Cartea este împărţită în 5 capitole, dintre care doar 3 (însumând 35 de pagini din cele 125 ale tomului, excluzând prefaţa, ilustraţiile şi „bibliografia selectivă”) pot fi numite „istorie locală arădeană”, din perspectiva activităţii Partidului Naţional Ţărănesc, ulterior Creştin Democrat (PNŢCD), în acest areal. Pe de altă parte, principalul capitol, care este şi primul, având 82 de pagini, tratează formarea şi activitatea aceluiaşi partid şi a liderilor săi până la instalarea comunismului la nivel naţional, fără a avea mari tangenţe cu Aradul. Ultimul capitol (7 pagini) se constituie aproape într-o lucrare separată, fără a avea prea mare legătură cu Aradul sau cu restul volumului, în afară de originea arădeană a lui Ioan Slavici.

Capitolele sunt:

I)              Aspecte din activitatea Partidului Naţional Ţărănesc: prezintă Partidul Naţional Român şi Partidul Ţărănesc de la înfiinţare până la fuziunea dintre ele, în urma căreia a apărut Partidul Naţional Ţărănesc, precum şi activitatea PNŢ între anii 1926-1940, ulterior acesteia; ultimul subcapitol, „Partidului Naţional Ţărănesc în faţa istoriei”, cuprinde biografii succinte ale principalilor lideri ţărănişti – Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Alexandru Vaida-Voievod;

II)          O retrospectivă a situaţiei politice arădene după 23 august 1944: bazat pe relatările lui Aurel Mladin, membru ţărănist din 1937, este, poate, cel mai original, aducând, în cele puţin peste 6 pagini, o perspectivă personală şi de noutate asupra evenimentelor care au precedat şi pregătit preluarea puterii de către comunişti;

III)       Activitatea Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat Arad după 22 decembrie 1989: în puţin peste 10 pagini este prezentată, succint, activitatea filialei locale a partidului, cu transformările, succesele şi înfrângerile prin care a trecut în acest interval de timp;

IV)       Primăria Municipiului Arad în anul 1940. organizarea şi funcţionarea serviciilor şi atribuţiile personalului: după cum se şi precizează în finalul capitolului, principala sursă este regulamentul publicat la Arad, la 18 martie 1940, care se găseşte, în forma originală, la arhiva Primăriei Municipiului Arad;

V)           Schiţa memorandumului elaborată de Ioan Slavici în anul 1887: conţine o serie de informaţii cu privire la un proiect de memorandum elaborat de comisia formată din George Bariţiu, Eugen Brote şi Ioan Slavici, în conformitate cu hotărârea Conferinţei naţionale a Partidului Naţional Român din 07 – 09.05.1887, în vederea discutării lui în conferinţa următoare;

 

Deşi conform titlului, precum şi prezentării în presă de la momentul lansării[2], ar fi vorba despre o lucrare de istorie locală, majoritatea paginilor cărţii tratează aspecte din activitatea PNŢ la nivel naţional, doar capitolele II) şi III) concentrându-se propriu-zis asupra istoriei locale arădene. Istoria PNŢ a fost prelucrată într-o sumedenie de lucrări de o mai mare anvergură, dar capitolul I) are totuşi meritul de a crea contextul mai larg în care se încadrează segmentele următoare ale volumului.

În special capitolul a II-lea, bazat pe relatările unui participant (Aurel Mladin) la respectivele evenimente, care au dus la instaurarea autorităţilor comuniste, este important şi interesant din perspectiva istoriei locale. Chiar şi numai existenţa acestuia ar fi justificat apariţia cărţii, care, de altfel, mai conţine şi alte părţi de interes pentru un pasionat, sau chiar un cercetător, al istoriei Aradului.

Capitolul privind activitatea PNŢ, apoi PNŢCD, de după 1989, poate fi un material documentar interesant pentru cercetătorii fenomenului politic local.

Regulamentul Municipiului Arad, care constituie aproape în întregime capitolul IV, aproape că este publicat în forma sa originală, fără prea multe contribuţii din partea autorului în ceea ce priveşte impactul sau consecinţele sale, favorabile sau nu, asupra comunităţii arădene. Inclusiv autorul prefeţei, dr. Corneliu Pădurean, remarcă faptul că „nu ar fi fost lipsit de interes dacă autorul ar fi făcut o paralelă cu actualul regulament de funcţionare al instituţiei menţionate”[3].

În ceea ce priveşte ultimul capitol, Ioan Slavici avea, la momentul respectiv (1887), domiciliul la Sibiu, astfel încât aceste acţiuni ale sale (redactarea „schiţei” de memorandum) au destul de puţină legătură cu istoria locală arădeană.

În ansamblul ei, aşa cum afirmă şi dr. Corneliu Pădurean, „lucrarea întocmită de către Ionel Costin se constituie într-o lectură plăcută pentru cei care doresc să cunoască aspecte din istoria Aradului”[4]. Ne permitem să adăugăm că, pentru cei care au cunoştinţe generale despre viaţa politică din Transilvania de până la 1918 şi din România interbelică, trecerea direct la capitolele II), III) şi IV) poate constitui o importantă economie de timp.

În ceea ce priveşte calitatea editorială a volumului, acesta este aspectuos, legat profesionist şi tipărit pe hârtie de calitate. O umbră aruncă asupra profesionalismului editurii numărul mare al greşelilor de ortografie (sau dactilografie) care s-au strecurat în textul final, aici fiind de remarcat incidenţa (prea) ridicată a cazurilor de greşeli în ceea ce priveşte numărul vocalelor „i” de la finalul cuvintelor, precum şi unele dezacorduri din text.


[1] Cristina Lazurca – Un volum de istorie locală aparţinând lui Ionel Costin a fost lansat ieri la muzeu, 19.05.2011, 21:18, disponibil online la adresa http://glsa.ro/arad/cultural/10543-file-de-istorie-aradeana.html [26.08.2011]

[2] Vezi acelaşi articol

[3] Dr. Cornel Pădurean – prefaţă la Ionel Costin – File de istorie arădeană, Editura Brumar, Timişoara, 2011, p. 9

[4] Idem, p. 10

Istorie locală

30/07/2011
Diploma prin care împăratul Francisc I a acordat, în 1834, Aradului titlul de ,,Oraş liber regesc"

Diploma prin care împăratul Francisc I a acordat, în 1834, Aradului titlul de ,,Oraş liber regesc"

Un oraş nu poate fi cunoscut şi înţeles dacă este rupt de contextul istoriei sale. În aceste condiţii, istoria locală se prezintă ca o puternică legătură între comunitatea urbană şi spaţiul pe care îl locuieşte, de natură a conştientiza componenţii acesteia asupra importanţei unei raportări personale la oraş.

Pentru o persoană care nu se dedică exclusiv studiilor ubane / studiilor de factură istorică, ci îşi doreşte o mai bună cunoaştere şi înţelegere a evoluţiei oraşului în care trăieşte, există pentru fiecare localitate o serie de monografii şi alte lucrări ştiinţifice la îndemână.

În ceea ce priveşte istoria, acestea au avut la bază de foarte multe ori, mai ales pentru etapele istoriei moderne şi contemporane – în care a avut loc exploziva dezvoltare urbană, mărturiile scrise ale perioadei respective. Cu atât mai interesantă devine pentru un pasionat consultarea directă a unora dintre aceste surse, fără ca ele să treacă în prealabil prin filtrul altcuiva.

Integrarea tehnologiei moderne în demersul de cunoaştere a istoriei locale a permis o abordare „de masă” a acesteia, prin ridicarea unor piedici legate de accesul fizic la materiale, depozitate în arhive, muzee, biblioteci etc. Deşi timid, a început şi la noi un proces de digitalizare şi oferire spre consultare online a unor vaste colecţii de documente – inclusiv publicaţii cotidiene, a căror lectură oferă o imagine detaliată a vieţii cotidiene şi a preocupărilor sociale, politice şi economice ale societăţii timpului.

Un foarte bun exemplu în acest sens este reprezentat de vasta colecţie de documente digitalizate accesibile pe site-ul Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj. Biblioteca digitală Transsylvanica creată aici pune la dispoziţie atât documente de patrimoniu, cât şi numere dintr-o serie întreagă de periodice apărute în secolele XVIII-XX – în pincipal în limbile maghiară şi română.

În ceea ce priveşte Aradul, foarte utilă se pot dovedi numerele digitalizate (format .pdf) ale cotidianului „Românul”, din anii 1911-1938. Deşi sunt foarte multe numere lipsă, consultarea online a celor existente aici (1317 numere) ne poate scuti de multe ore petrecute în sala de lectură a Bibliotecii Judeţene ,,A. D. Xenopol” Arad, inclusiv de timpii morţi pierduţi cu deplasarea. Deasemenea, în acest fel nu mai depindem de programul orar al instituţiei (10:00-18:00).