Cetatea face parte din noi!

 ([1])

În intervalul 10-13.03.2016 s-a derulat la Arad, în organizarea Centrului Municipal de Cultură Arad, un eveniment denumit, în mod bizar în opinia noastră, „Despre adevăr: Festival de ştiinţe umaniste, ediţia a II-a”.

Nu vom discuta aici clasicele controverse care apar în oraş cu prilejul fiecărui eveniment asumat / declarat ca fiind unul cultural, referitoare la o largă paletă de aspecte, dintre care unul foarte relevant este cel financiar – cât, cui şi de ce s-a plătit din banul public.

De asemenea, nu vom insista nici asupra iritării pe care ne-o provoacă titulatura de „festival”, menită să ne evoce mai degrabă o manifestare artistică (şi nu neapărat una de înaltă ţinută, ci poate una cu mici şi bere „la PET”) decât una dedicată ştiinţei.

Principalele momente ale manifestării au fost cele 6 conferinţe publice susţinute, câte 2 în fiecare zi, de către oameni de cultură mai mult sau mai puţin cunoscuţi publicului larg din Arad – Mircea Mihăieş, Horia-Roman Patapievici, Barbu Mateescu, Gabriel Liiceanu, Sorin Vasilescu şi Sever Voinescu.

Toate acestea au fost marcate de erudiţie şi profesionalism, ideile enunţate fiind unele cu impact chiar la nivelul vieţii comune a individului, având astfel potenţialul de a influenţa viaţa comunităţii, prin dezvoltarea ulterioară a celor interiorizate de către (măcar unii dintre) cei prezenţi.

 

([2])

Chiar şi între acestea, conferinţa susţinută de către Sorin Vasilescu s-a remarcat, atât prin calitatea comunicării – susţinută cu imagini şi date într-un mod mai mult decât profesional, cât, mai ales, prin calitatea vorbitorului.

Prezentarea succintă făcută online de către organizatori a prefigurat înalta ţinută a întâlnirii publicului arădean cu acest erudit personaj, poate mai puţin cunoscut persoanelor ce nu au legături directe cu domeniul arhitecturii:

„Sorin VASILESCU s-a născut la 20 iulie 1947. Arhitect, profesor universitar, doctor în arhitectură, membru al Uniunii Arhitecților din România, membru al Asociației Oamenilor de Ştiintă din România, membru al Centrului de Studii Palladiene de la Vicenza, membru al AEEA (Asociația Europeană pentru Învăţământul de Arhitectură), profesor invitat la Facultățile de Arhitectură din Strasbourg, Liège , Chișinău, Milano și Torino. Între volumele publicate: Istoria arhitecturii moderne, 1993, Arhitectura totalitară, 1994, Dicţionar al arhitecţilor moderni, 1995, Art Nouveau în România, 2008, Arhitectura Italiei fasciste, 2011, Arhitectura Rusiei staliniste, 2013.”[3]

Dar oricât de elogioasă ar fi fost, oricâte titluri şi opere create / scrise de către dr. Sorin Vasilescu ar fi enumerat, ariditatea ei păleşte în faţa realităţii contactului direct.

Temele tratate, cum ar fi transformarea arhitectonică a urbei, prin distrugeri şi reformulări mai mult decât dăunătoare pentru fiinţa, istoria şi, mai ales, devenirea acesteia, sunt mai mult decât actuale, într-un Arad supus şi în prezent unui amplu proces de degradare din acest punct de vedere.

Dar poate cel mai mare impact l-a avut dăruirea totală a conferenţiarului, identificarea sa intimă şi personală cu tema, care nu o dată i-a marcat vocea printr-un tremur emoţionat, când a vorbit despre mutilarea urbei sale natale, mult iubită şi identificată, într-un sens larg, cu familia sa.

Dacă încă, deocamdată, faptul că nişte semidocţi şi agramaţi, avizi de bani şi putere în sensul meschin al termenului, distrug cetatea noastră tinde să nu ne spună mare lucru, trebuie să luăm aminte la unul dintre principiile de bază enunţate de către Sorin Vasilescu. Şi anume că cel care nu îşi iubeşte părinţii şi nu îşi iubeste urbea paote fi considerat a fi doar „ceva mai puţin decât un om”[4].

Căci cetatea face parte din noi în aceeaşi măsură în care noi facem parte din ea, iar distrugerea ei este distrugerea unei părţi din noi – o distrugere a rădăcinilor care ne va transforma în „ceva mai puţin decât un om”. Într-o „maşină de produs” bunuri şi bani pentru noi şi mai ales pentru alţii, cu o capacitate mult diminuată de a avea repere şi valori morale, devenind o pradă uşoară pentru holocaustul consumerist care încearcă zi de zi să ne devoreze. Cel puţin sufletele, dacă nu şi trupurile…

[1] https://www.facebook.com/393488467475033/photos/gm.1690712527853319/597369633753581/?type=3&theater

[2] https://www.facebook.com/393488467475033/photos/gm.243346812673704/599739983516546/?type=3&theater

[3] http://www.cmcarad.ro/eveniment/despre-adevar-festival-de-stiinte-umaniste-editia-a-ii-a-10-13-martie-2016/

[4] Citat din memorie

Publicitate