Plante pe ziduri – există şi avantaje!

 

În general, vederea plantelor care cresc pe clădiri, pe ziduri şi acoperişuri, îi face pe majoritatea locuitorilor oraşelor să deplângă starea de paragină în care au ajuns acestea. Cu atât mai mult când este vorba despre clădiri istorice, monumente de arhitectură care conturează o etapă din devenirea oraşului în cadrul căruia contribuie atât la crearea un peisaj urban unic, cât şi la conturarea identităţii culturale a locuitorilor săi, prezenţa plantelor, care cresc din crăpături de ziduri sau răsar din streşini, apare ca un semn al neglijării unei moşteniri valoroase, de neînlocuit.

În condiţiile în care înlăturarea lor, ca parte a unui proces de restaurare complex şi complet al clădirilor istorice (care, într-un caz ideal, ar fi la rândul său subsumat unei revigorări a trăirii urbane), este un ideal oarecum îndepărtat, din cauza costurilor pe care le presupune, avem ocazia să profităm de actuala stare de fapt ca de un experiment – putem vedea (aparent) gratuit, cu m ar putea arăta un oraş „înverzit” la propriu.

Evităm astfel costisitoare proiecte pilot, în multiple variante – dat fiind că natura are obiceiul de a încerca toate variantele, urmând să păstreze ceea ce s-a dovedit viabil, putem observa în mediul nostru urban plante peste tot, inclusiv în locurile unde nu ne-am fi gândit niciodată să le amplasăm… Aceste observaţii, pe care le putem face (şi, de preferinţă, consemna) în mod gratuit, ar putea contribui pe viitor la elaborarea unor proiecte care să contribuie la o creştere a suprafeţei cu vegetaţie, în condiţiile în care oraşele nu dispun de suprafeţe mari care să poată fi transformate în spaţii verzi. Astfel încât orice suprafaţă, fie ea acoperiş sau chiar zid vertical, care poate susţine în bune condiţii viaţa vegetală, va fi binevenită.

Pe lângă beneficiul principal – oxigen rezultat din fotosinteză, în paralel cu eliminarea dioxidului de carbon, filtrarea unei părţi substanţiale a prafului atmosferic etc, nu trebuie să neglijăm beneficiile de ordin psihologic, modul în care plantele, dincolo de efectul strict estetic, îl au asupra stării individului, alienat în peisajul gri (sau prea strident colorat şi iluminat) al oraşului modern.

Ca exemplu de impact estetic pe care îl pot avea nişte plante, crescute natural pe clădiri, propunem această plantă, crescută pe un stâlp de sprijin al unei scări din curtea Palatului Cenad din Arad.

Plantă pe un stâlp de sprijin al unei scări din curtea Palatului Cenad, Arad

Plantă pe un stâlp de sprijin al unei scări din curtea Palatului Cenad, Arad

Plantă pe un stâlp de sprijin al unei scări din curtea Palatului Cenad, Arad

În condiţiile în care aceasta s-a dezvoltat singură, fără nici o îngrijire, în niştecrăpături apărute aleatoriu, ar merita examinate beneficii care ar putea fi obţinute prin amplasarea în locurile optime ale clădirilor vechi (indicate tocmai de plantele care apar singure), după repararea fisurilor/golurilor respective, a unor ghivece/jardiniere în care să se permanentizeze o floră spontană. Iar în cazul clădirilor noi, acestea ar putea fi proiectate direct în acest mod, cu spaţii gândite pentru acumularea de sol şi reţinerea apei pluviale pe termen mai lung, astfel încât, în timp, vegetaţia să se stabilească în mod peren acolo, transformându-le în adevărate „clădiri verzi”.

Publicitate