Ionel Costin – File de istorie arădeană
Volumul a apărut la Editura Brumar din Timişoara în anul 2011, având ISBN 978-973-602-607-2. Prefaţa este semnată de către dr. Corneliu Pădurean – istoric din Arad.
A fost lansat la Complexul Muzeal Arad, în data de 18.05.2011, fiind prezentat de istoricul şi jurnalistul Doru Sinaci şi de Ioan Haţegan, de la Institutul de Cercetări Socio-Umane Titu Maiorescu din Timişoara[1].
Cartea este împărţită în 5 capitole, dintre care doar 3 (însumând 35 de pagini din cele 125 ale tomului, excluzând prefaţa, ilustraţiile şi „bibliografia selectivă”) pot fi numite „istorie locală arădeană”, din perspectiva activităţii Partidului Naţional Ţărănesc, ulterior Creştin Democrat (PNŢCD), în acest areal. Pe de altă parte, principalul capitol, care este şi primul, având 82 de pagini, tratează formarea şi activitatea aceluiaşi partid şi a liderilor săi până la instalarea comunismului la nivel naţional, fără a avea mari tangenţe cu Aradul. Ultimul capitol (7 pagini) se constituie aproape într-o lucrare separată, fără a avea prea mare legătură cu Aradul sau cu restul volumului, în afară de originea arădeană a lui Ioan Slavici.
Capitolele sunt:
I) Aspecte din activitatea Partidului Naţional Ţărănesc: prezintă Partidul Naţional Român şi Partidul Ţărănesc de la înfiinţare până la fuziunea dintre ele, în urma căreia a apărut Partidul Naţional Ţărănesc, precum şi activitatea PNŢ între anii 1926-1940, ulterior acesteia; ultimul subcapitol, „Partidului Naţional Ţărănesc în faţa istoriei”, cuprinde biografii succinte ale principalilor lideri ţărănişti – Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Alexandru Vaida-Voievod;
II) O retrospectivă a situaţiei politice arădene după 23 august 1944: bazat pe relatările lui Aurel Mladin, membru ţărănist din 1937, este, poate, cel mai original, aducând, în cele puţin peste 6 pagini, o perspectivă personală şi de noutate asupra evenimentelor care au precedat şi pregătit preluarea puterii de către comunişti;
III) Activitatea Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat Arad după 22 decembrie 1989: în puţin peste 10 pagini este prezentată, succint, activitatea filialei locale a partidului, cu transformările, succesele şi înfrângerile prin care a trecut în acest interval de timp;
IV) Primăria Municipiului Arad în anul 1940. organizarea şi funcţionarea serviciilor şi atribuţiile personalului: după cum se şi precizează în finalul capitolului, principala sursă este regulamentul publicat la Arad, la 18 martie 1940, care se găseşte, în forma originală, la arhiva Primăriei Municipiului Arad;
V) Schiţa memorandumului elaborată de Ioan Slavici în anul 1887: conţine o serie de informaţii cu privire la un proiect de memorandum elaborat de comisia formată din George Bariţiu, Eugen Brote şi Ioan Slavici, în conformitate cu hotărârea Conferinţei naţionale a Partidului Naţional Român din 07 – 09.05.1887, în vederea discutării lui în conferinţa următoare;
Deşi conform titlului, precum şi prezentării în presă de la momentul lansării[2], ar fi vorba despre o lucrare de istorie locală, majoritatea paginilor cărţii tratează aspecte din activitatea PNŢ la nivel naţional, doar capitolele II) şi III) concentrându-se propriu-zis asupra istoriei locale arădene. Istoria PNŢ a fost prelucrată într-o sumedenie de lucrări de o mai mare anvergură, dar capitolul I) are totuşi meritul de a crea contextul mai larg în care se încadrează segmentele următoare ale volumului.
În special capitolul a II-lea, bazat pe relatările unui participant (Aurel Mladin) la respectivele evenimente, care au dus la instaurarea autorităţilor comuniste, este important şi interesant din perspectiva istoriei locale. Chiar şi numai existenţa acestuia ar fi justificat apariţia cărţii, care, de altfel, mai conţine şi alte părţi de interes pentru un pasionat, sau chiar un cercetător, al istoriei Aradului.
Capitolul privind activitatea PNŢ, apoi PNŢCD, de după 1989, poate fi un material documentar interesant pentru cercetătorii fenomenului politic local.
Regulamentul Municipiului Arad, care constituie aproape în întregime capitolul IV, aproape că este publicat în forma sa originală, fără prea multe contribuţii din partea autorului în ceea ce priveşte impactul sau consecinţele sale, favorabile sau nu, asupra comunităţii arădene. Inclusiv autorul prefeţei, dr. Corneliu Pădurean, remarcă faptul că „nu ar fi fost lipsit de interes dacă autorul ar fi făcut o paralelă cu actualul regulament de funcţionare al instituţiei menţionate”[3].
În ceea ce priveşte ultimul capitol, Ioan Slavici avea, la momentul respectiv (1887), domiciliul la Sibiu, astfel încât aceste acţiuni ale sale (redactarea „schiţei” de memorandum) au destul de puţină legătură cu istoria locală arădeană.
În ansamblul ei, aşa cum afirmă şi dr. Corneliu Pădurean, „lucrarea întocmită de către Ionel Costin se constituie într-o lectură plăcută pentru cei care doresc să cunoască aspecte din istoria Aradului”[4]. Ne permitem să adăugăm că, pentru cei care au cunoştinţe generale despre viaţa politică din Transilvania de până la 1918 şi din România interbelică, trecerea direct la capitolele II), III) şi IV) poate constitui o importantă economie de timp.
În ceea ce priveşte calitatea editorială a volumului, acesta este aspectuos, legat profesionist şi tipărit pe hârtie de calitate. O umbră aruncă asupra profesionalismului editurii numărul mare al greşelilor de ortografie (sau dactilografie) care s-au strecurat în textul final, aici fiind de remarcat incidenţa (prea) ridicată a cazurilor de greşeli în ceea ce priveşte numărul vocalelor „i” de la finalul cuvintelor, precum şi unele dezacorduri din text.
[1] Cristina Lazurca – Un volum de istorie locală aparţinând lui Ionel Costin a fost lansat ieri la muzeu, 19.05.2011, 21:18, disponibil online la adresa http://glsa.ro/arad/cultural/10543-file-de-istorie-aradeana.html [26.08.2011]
[2] Vezi acelaşi articol
[3] Dr. Cornel Pădurean – prefaţă la Ionel Costin – File de istorie arădeană, Editura Brumar, Timişoara, 2011, p. 9
[4] Idem, p. 10
Studii urbane Arad 